Charlotte's Web (Reteaua Miraculoasa!?)
Charlotte's Web este intradevar un film de familie reusit. E lipsit de momente mai controversate, violenta inutila si are destul umor incat sa contrabalanseze si momentele mai tragice. Iar pentru ca are la baza o excelenta carte pentru copii, poseda destula inteligenta si sensibilitate astfel incat pe final sa reusesti sa te atasezi emotional de personajele filmului.Sunt sigur ca multi dintre voi vor striga... „clona dupa Babe” si poate pe buna dreptate, dar acest film reuseste o mult mai buna prezentare a celor doua planuri diferite: cel al oamenilor si cel al animalelor, pe de alta parte filmul merge si mai bine atunci cand se trece la prezentarea unor lucruri mai serioase... viata e scurta, prieteniile adevarate sunt extrem de pretioase.Din nefericire filmul asta nu e nici pe departe la fel de spectaculos sau de amuzant ca Babe.Pana la urma sunt tentat sa cred ca acest film o sa placa mai mult adultilor decat copiilor
P.S. Aparitia in distributie (ca voci) a Julie Roberts si a lui Oprah Windfrey, nu aduc nici un plus sesizabil filmului, poate ca in ultimul caz poate fi vorba chiar de un minus.
Night at the Museum (O noapte la muzeu)
Ei.. a 12-a sesiune a venit pe capul meu, asa ca pentru o vreme o sa o iau un pic mai usor cu filmele. De altfel intreaga industrie pare ca isi tine rasuflarea in asteptarea Oscarurilor, astfel incat cel putin pentru o vreme aparitiile notabile o sa fie putine.
Ok... „O Noapte la muzeu” este un film ce pare adresat pustilor de gradinita. Este foarte... foarte huh... nesolicitant pentru neuron si din nefericire nici foarte amuzant. Cu toate astea este o optiune sigura pentru cei care urmaresc o seara la cinematograf in familie. Si daca aveti noroc... filmul asta poate o sa ii convinga pe cei mici ca o vizita la muzeu poate fi o experienta interesanta.
Insa pe langa spiritul destul de altruist al filmului si latura educativa foarte dezvoltata (lucru rar la o productie Hollywoodiana), pelicula asta e varza. Ben Stiller e sec si in mod definitiv nu are nici o treaba cu actoria. Noroc ca distributia filmului contine numele unor mari comici ca Mickey Rooney, Dick Van Dyke, Bill Cobbs si Robin Williams (ultimul cu un rol f. bun).
In rest efectele speciale sunt multe si foarte bine realizare.... chiar prea multe si prea complexe (antentie la un schelet de T-Rex realizat excelent),si actiunea e cat se poate de bine inchegata si plina de dinamism, insa filmul nu poate fi salvat de la soarta lui previzibila...numai bun de dat la TV pe post de film de duminica dimineata.
Little Miss Sunshine (Fiecare se crede normal)
opsis aiciReteta o cunoastem deja pe de rost, un eveniment neasteptat forteaza un grup de personaje total diferite sa faca o calatorie lunga prin infinitatea americana, calatorie plina de peripetii si care pana la urma... bla, bla.
In cazul de fata e vorba de o familie cu adevarat ciudata, ce trebuie sa ajunga din New Mexico in California pentru ca fiica lor sa participe la un concurs de talente. Si pentru ca e vorba de un film independent... personajele sunt cu adevarat speciale (si sunt jucate excelent)!!!. O reteta perfecta ce pregateste cateva momente de ras extrem de intense, ce au la baza o serie de intamplari cu adevarat deosebite.
Singur problema a peliculei este ca exagereaza enorm pentru a isi transmite mesajul, personajele sunt cu adevarat un stereotip emanat din filmele de festival americane, scenariul este doar rar plauzibil. Din fericire senzatia cald/placuta de pe final iti anuleaza total impresiile negative si te fac sa te gandesti de doua ori inainte de a critica acest film.
Succesiunea finala a evenimentelor si mesajul de pe final... fac toti banii. Atentie totusi la umorul destul de morbid si incarcat de referinte sexuale. Face sarea si piperul filmului... insa nu e pentru oricine!!!
Volver (Reintoarcerea)
Volver nu e nici pe departe capodopera la care te astepti, judecand dupa lista impresionanta de premii castigate de acest film. Nu e nici un film prost... insa e foarte departe de parerile elogioase ce m-au facut sa vad pana la urma, acesta pelicula.
Problema este ca, nici cea mai atenta regie si nici performantele actoricesti superbe ce intruchipeaza mare parte din personajele acestui film, nu pot totusi ridica de la pamant o poveste ce nu convinge nici un moment si care pe mine cel putin, nu a reusit sa ma implice aproape deloc emotional. (in multe momente mi s-a parut exagerat de melodramatica)
Apoi, Volver este acel tip de film, ce poate fi inteles in mod diferit de fiecare spectator, pentru ca se bazeaza foarte mult pe conxiunea emotionala pe care o poate face cu acesta. Lucrurile devin urate, atunci cand filmul nu reuseste sa gaseasca metoda de a te implica in poveste cu nici unul din multiplele planuri de dezvoltare ale acesteia sau pur si simplu atunci cand nu ai cheful si nici dispozitia necesara de a completa cu propria creativitate si emotivitate povestea de pe ecran...
Iar atunci filmul incepe sa curga greu..., nu neaparat insuportabil insa destul de greoi astfel incat sa realizezi ca desenarea complexelor personaje ale peliculei se face prin sacrificarea dinamicii interne a povestii.
In definitiv, universul aproape exclusiv feminin al filmului, si urmarirea atenta a relatiei mama-fiica intr-o infinitate de ipostaze, nu e neaparat pentru oricine. Totusi genialitatea lui Almodovar consta exact in faptul ca a reusit sa utilizeze la maxim o reteta pe care o stia ca fiind imperfecta. O reteta ce recicleaza subtil dar eficient multe aspecte ale cinematografie spaniole.
Subtitrare aici
P.S. Penelope Cruz are meritul deosebit de a scoate din anonimat (si din multe momente dificile) aceasta pelicula, calitatile sale actoricesti si .... ahh... fizice sunt remarcabile, iar Almodovar a reusit sa ii utilizeze talentul intr-un mod extraordinar. O performanta demna de o nominalizare la Oscar (desigur daca lucrul asta este posibil).
(Oldie 2005) Feast (Ospatul)
Un film plin de violenta si sange si o parodie amuzanta si uneori subtila a filmelor de groaza ce va face placere tuturor fanilor genului.. blod&gore. Nu trebuie insa sa va asteptati la nimic subtil de la ceea ce este prin esenta un film de categoria B"Pentru milionul de dolari investiti in el, Feast se descurca mai mult decat onorabil si rezultatul este o incredibil de sangeroasa pelicula ce ii va orpila pur si simplu pe cei cu stomacul mai sensibil.
Sange, violenta, umor cinic... hmm totul e aici, intr-un film ce are farmecul sau, chiar daca nici pentru o secunda nu te poate convinge ca e o productie serioasa.
Poate o fi el scenariul prost, dialogurile cretine, personajele niste schite stereotipice iar povestea se rezuma doar la a vedea cine moare primul si cine scapa cu viata (absolut previzibila desfasurarea) ... dar asta e si scopul filmului, iar impresia de penibil este contrabalansata excelent printr-o superba virulenta vizuala.
Si poate cel mai important Ospatul este al naibii de distractiv de urmarit (pt cei care suporta genul), iar cu exceptia catorva momente mai lente... actiunea este captivanta si cu un ritm dement.
The Devil Wears Prada (Diavolul se imbraca de la Prada)
"Finalmente, un film pe care sa il pot recomanda fara grija fetelor.Nu e exact genul de poveste dupa care sa ma dau in vant... insa sunt destule de vazut acolo (si poate de invatat) si pentru noi barbatii : P, pacat ca totul porneste... de la o carte destul de slabutza"Mai intai lucrurile rele: povestea e mai subtire decat cel mai anorexic model, e foarte departe de ceea ce as considera o realitate credibila (si asta se simte deseori) iar finalul e cat se poate de... lipsit de orice complicatie, linistitor si cretin in acelasi timp. Insa ce naiba, doar e un "chick flick" inspirat din "chick lit".
Dar filmul nu e nici pe departe de aruncat la gunoi... mai ales ca pentru o buna bucata de vreme, este extrem de amuzant, ironic si rautacios. O privire curioasa si satirica, in lumea modei si a "divelor"... si poate cea mai puternica demonstatie a zicalei care zice ca "haina il face pe om". Si sincer sa fiu, cred ca multe fete ar fi in stare de orice pentru a pune mana pe hainele si incaltarile pe care o sa le vada aici. Si pe buna dreptate, pentru ca oricine ar arata spectaculos in ele.
Poate ca nu o sa schimbe multe pareri, insa in mod sigur o sa te faca sa te gandesti de doua ori inainte de a cumpara ceva, si de alte patru ori inainte sa te hotarasti sa porti ceva.
Iar pentru ca Meryl Streep dar si ... Anne Hathaway, isi joaca bine rolul, totul curge bine si suportabil, astfel incat filmul o sa placa si celor ce traiesc pentru moda, indiferentilor dar si noncomformistilor.
Si poate ca pana la urma exista doar o singura solutie, la "dilema" morala pe care o pune filmul, si aia nu are nici o legatura cu solutia ireala si de happy-end pe care o sugereaza scenariul, pentru ca sincer nu ai de ales intre a fi tu insuti... si ... nimeni.
Pacala se intoarce
Gen: Horror (in cel mai barbar stil), comedie doar in visele scenaristului.
(titluri alternative "Pacala 2" )
In primul rand trebuie sa imi cer scuze fata de manelisti si manele, comparatia o fac avand in vedere clasa cea mai joasa a acestui gen muzical, cea care abunda in obscenitati si trivialitati fara rost, in care cantecele sunt lipsite de imaginatie, repetitive, au la baza 1 sau 2 subiecte si in care deseori melodia este furata cu nerusinare.... asta pentru ca Pacala 2 face exact acelasi lucru.
Nici sa nu va treaca prin cap sa va duceti copii la gunoiul asta cinematografic, mai bine lasatii acasa sa joace "canter" si sa se uite la filme porno... nu de alta dar aceste 150 de minute e posibil sa ii marcheze pe viata.
Mie unul mi-au trebuie 45 de minute!!! de fapt dupa primele 15 minute (in care se desfasoara o penibila scena a trecerii vamii ce bate cretina apropouri catre zilele noastre) situatia a devenit clara ,si doar din interes "profesional"... am mai asteptat inca jumatate de ora, ca poate... poate. Oricum din surse sigure am aflat ca nici restul filmului nu e mai breaz, asa ca daca cade cumva pacatul pe voi sa nu ma credeti pe cuvant... incercati si va garantez ca rezultatul va fi unul singur!
Click
„Desi cateodata plictisitor, lipsit de originalitate (sau de bun gust), extrem de previzibil, imatur si innecat in clisee, Click are o particularitate ce lipseste majoritatii filmelor de astazi... scenariul e scris din suflet iar rolul principal e interpretat superb de un Adam Sandler ce face aici probabil cea mai buna prestatie din cariera”Gen: Drama, Comedie, Fantezie.
(in Romania sub numele de „Click - Zapand prin viata” din 11.08.2006)
In mare parte povestea e asta: Michael Newman (!?) are o familie perfecta... insa este prea ocupat cu problemele de la serviciu (si cariera sa) pentru a avea timp sa descopere asta.... totul pana cand intra in posesia unei telecomenzi ce o sa ii schimbe viata.
[Spoiler]Daca Click nu ar fi avut un happy ending[spoiler/] si restul filmului s-ar fi desfasurat in tonul ultimei jumatati de ora... Adam Sandler ar fi avut o sansa buna pentru o nominalizare la Oscar (pe bune... eu de obicei nu ma insel cand e vorba de Academie). Din nefericire insa, restul filmului este destul de slab, presarat cu glume de k***t, momente penibile si pare o combinatie aberanta intre: “It’s a wonderful life”; „Back to the Future” “A Christmas carol” si „Groundhog day”.
Cu toate astea motivul pentru care nu o sa dau cu filmul de pamant este ca... m-a emotionat (si asta chiar ca e o realizare), poate si pentru ca in toata mediocritatea lui, Click este un film sincer si probabil inspirat dintr-o realitate cotidiana pe care nici decorurile SF nu o pot obscura.
Pentru cei care nu au vazut filmul... nu va luati dupa trailer, caci Click nu e o comedie propriu-zisa ci mult mai mult decat atat, iar momente amuzante (de o calitate indoielnica) sunt clar depasite de ceea ce pana la urma e o poveste menita sa te faca sa plangi.
1 comment:
Rusinica.... pt copy paste!!!!!!
Post a Comment